- Doctor în psihologie clinică, psihopatologie și procese creative la Universitatea Paris 13 - “Paris Sorbonne Cité”, Franța
- Psihoterapeut cu drept de liberă practică atestat de Colegiul Psihologilor din România
- Trainer autorizat de CNFPA
Formări postuniversitare:
- psihoterapie cognitiv-comportamentală în cadrul Asociației de Hipnoterapie și Psihoterapie cognitiv-comportamentală;
- analiză tranzacțională în cadrul Asociației Române de analiză tranzacțională;
- metoda de comunicare E.S.P.E.R.E, formare realizată de Centrul Adres, Franța și Amaneser S.R.L;
- E.M.D.R (Desensibilizare traumatică prin mișcări oculare, nivelul 1 și 2), formare organizată de Hap, Franța;
- constelații familiale, formare organizată de Asociația Română de Terapii Sistemice Artes și Centre for the Study of Intimate & Social Systems, Anglia;
- AutoTIPI, formare organizată de Centrul Adres, Franța și Amaneser S.R.L.
La toate acestea s-au adăugat peste 500 de ore în alte tipuri de metode de psihoterapie sau de comunicare printre care: gestalt, comunicare nonviolentă, respirație holotropică, EFT.
Chiar dacă pregătirea formală m-ar putea recomanda pentru a-ți fi însoțitoare în procesul tău psihoterapeutic și probabil vei fi tentat/ă să arunci un ochi asupra școlilor de specialitate ale căror programe le-am parcurs cu sârg și dorință de autocunoaștere… o să-ți dezvălui o nuanță a socraticului “Nosce te ipsum / Cunoaște-te pe tine însuți/însăți”.
Nu formarea teoretică a psihoterapeutului este fundația calității demersului pe care îl vei face împreună cu el. Nu. Ci cât de în profunzime a ajuns cu propriul lui proces intern, cât de mult își cunoaște temele personale și scenariul de viață, cât a reușit să integreze din balaurii, zmeii și zgripțuroaicele adâncurilor sale instinctuale. Dixit.
Adică propria lui analiză e punctul de plecare pentru o bună întâlnire cu tine. Iar eu am făcut și ședințe de comunicare (vreo doi ani) și psihanaliză (vreo șase ani, câte 3 ședințe pe săptămână) și psihoterapie de grup (cam vreo patru ani, în total, dacă nu și mai mult). Cumva au fost și parte din unele formări, însă nu asta a fost motivația principală a alegerii, ci o foarte mare curiozitate de a mă înțelege și accepta ca locuitor simpatic al casei ființei mele.